sâmbătă, 4 decembrie 2010

Pomelo, frisca, turnulete. Povestea unor prieteni

Partea I
Totul a inceput la un poker cu un "padre" intins cu placa. Nuuu e doar o legenda. Istoria incepe cu POMELO.
Eram 6 studenti la isto, in anul I; bine inca suntem dar nu mai conteaza asta. Legenda spune ca intr-o seara de marti 6 colegi s-au intalnit intr-un camin la o partida de poker. Un alt scop era sperierea unui animalut de camera. Eram 4 baieti si 2 nebune de fete care se distrau in jurul unei mese mai putin rotunde... Ras, joc fara de miza, linoleum insetat de vin... Un "padre" spune: "eu vreau sa ma intind cu placa". De rezultat s-a speriat si oglinda, dar probabil si apa, cand s-a bagat disperat sub dus ca sa scape de "intins".
Asa cum am mai spus este doar o legenda, pentru ca nu exista dovezi. Aaaa... pozele nu sunt dovezi, nu?
Adevarul istoric spune ca intr-o duminica cei 6 au primit o invitatie de la o colega. Din seara aceea nu mai suntem 6 ci 7, care poarta numele de "Gasca pomelo".
Ca sa nu merg cu mainile in buzunar la cea care avea sa devina "mami" am dus un pomelo. Nici prin cap nu mi-a trecut ce avea sa urmeze. Sticle de vin, pizza, tigari, povesti si barfe. Pana aici nimic deosebit. Dar urmeaza intriga:
"- Hai sa mancam pomelo!
- Ce-i aia pomelo? intreaba "scoica"
- Las ca vezi!
- Da cum se beleste pomelo?
- In sens invers..."
In acel moment a inceput procesul de scriere a unui bestseller: "101 dume cu pomelo". Timp de 4 ore toata gasca a ras cu lacrimi, de pomelo, de cum ma chinuiam sa-l curat, de cutitul infipt in mijlocul lui etc.
Inca din a doua zi, cand "mami" a adus jumatatea de pomelo ramasa (adica aia chinuita de care nimeni nu mai vroia sa se atinga) la faculta si pana in ziua de azi, colegii ne intreaba: "Care e faza cu pomelo?". Raspunsul nostru vine mereu: "E o poveste lunga".
Sfarsitul partii I

Un comentariu: